Copii
Ce însemnătate are temperamentul copilului?
Temperamentul se referă la acele caracteristici pe care copilul le are din naștere și îl influențează mult în cum se va dezvolta dar și în cum este văzut de ceilalți, inclusiv de tine.
[citește mai mult...]
Ce este inteligența emoțională?
Sigur ai întâlnit în jurul tău oameni capabili, muncitori, inteligenți dar care par că nu reușesc să își valorifice potentialul în plan profesional. Te întrebi: Ce li se întâmplă? Ce le lipsește?
[citește mai mult...]
Cum pot dezvolta inteligența emoțională a copilului meu?
Dupa ce ati aflat "Ce este inteligenta emotionala?" va invit sa va familiarizati cu cateva modalitati prin care puteti contribui la dezvoltarea inteligentei emotionale a copilului/copiilor dvs.: 1. Sa-i invatati pe copii sa numeasca adecvat emotiile si sa le recunoasca la persoanele cu care intra in contact...
[citește mai mult...]
Sunt firesti fricile copilului meu?
Frica este o emotie normala care se manifesta incepand cu varsta de 6-7 luni. Prin urmare, fiecare copil traieste frica intr-un moment sau altul din viata sa. Cu toate acestea, unii copii sunt exagerat de tematori in raport cu orice situatie si au nevoie de un plus de confort din partea parintilor, educatorilor sau a prietenilor lor. Literatura de specialitate propune urmatoarea clasificare a fricilor normale care apar la copii in diferite perioade de varsta:
[citește mai mult...]
Cum dezvolt creativitatea copilului meu?
Creativitatea: o ”Cenușăreasă” printre alte abilități ale copilului?
Hai să fim serioși! Dacă abilitățile copiilor ar fi un regat, probabil că Regele ar fi Limbajul și regina ar fi Dezvoltarea motorie. În special la vârstele mici.
Bineînțeles, ar avea supuși puternici și cu importante roluri în regat: Memoria, Gândirea și Atenția ar fi Doamnele de încredere de la curte iar Scrisul și Cititul ar fi Sfătuitorii curții regale.
[citește mai mult...]
Cum fac mai usoară adaptarea la grădi?
Dragi mămici, tătici şi bunici, a sosit momentul ca puiul vostru să intre într-o nouă lume plină de experiențe diferite. Începerea grădiniței este o tranziție plină de emoții atât pentru părinți cât și pentru copii. Cum ar putea fi altfel? Până la urmă este vorba de o mare schimbare: un alt stil de viață adică introducerea în relațiile copilului a noi persoane, noi reguli, noi activități. Este dificil, la început, atât pentru copii cât și pentru părinți.
[citește mai mult...]
Ne jucăm, dar în ce fel?
Dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal să tragă... dacă-i adult, să muncească - aşa ar suna o parafrazare a unui citat din Creangă.
Aşadar, jocul este principala formă de activitate a copilului, aşa cum la adult este munca. Prin joc copilul:
[citește mai mult...]
Cum se dezvoltă limbajul copilului meu?
Limbajul copilului este un element foarte important al dezvoltarii lui, dar si un indicator important, pentru dumneavoastră ca parinti, atunci cand evolutia copilului nu este una normala, dezirabila. Prima forma de comunicare a copilului mic este zambetul, ca urmare a zambetului si a afectiunii pe care i–o arata mama. Copilul ii raspunde prin zambet mamei, acesta constituind si prima forma de comportament social. Incepand cu varsta de 3 luni, veti observa la copilul dumneavoastra...
[citește mai mult...]
Care este stilul meu parental?
Cei ”7 ani de acasă”? ”Cum îl crești, așa îl ai”?
Ei bine, nu sunt doar niște expresii populare. Modelul oferit de părinte în primii ani de viață chiar are un impact covârșitor asupra parcursului copilului.
Integrarea socială a copilului este influențată de modul în care el se comportă la nivelul grupului, de interiorizarea valorilor de cooperare, solidaritate, ajutor reciproc.
[citește mai mult...]
Ce este atașamentul la copii?
Voi începe prin a vă spune două întâmplări. Nelegate una de cealaltă, dar care mi-au rămas întipărite în minte de-a lungul timpului. Și acum îmi mai amintesc detaliile...
[citește mai mult...]
Cât de importante sunt competențele sociale?
Află de ce sunt importante competențele sociale pentru copilul tău. Mi-aș dori să îmi văd copilul că se descurcă în relațiile cu ceilalți și că se simte confortabil să interacționeze. Cine nu își dorește acest lucru pentru propriul copil? Poate că nu ne spunem exact așa. Sau nu ne gândim mult la subiectul acesta. Dar dorința aceasta există.
[citește mai mult...]
Cum îmi ajut copilul când este furios?
Țipă, lovește, jignește, nu te aude! E tot copilul tău, dar parcă este altcineva în acele momente. Furia e una dintre cele mai “de speriat” emoții ale copilului tău. Furia copilului tău te duce și pe tine într-un carusel de trăiri. De ce are un așa impact această emoție? Când e furios, copilul se manifestă puternic și pare că se adresează direct persoanelor din jur. Inclusiv ție. Asta te pune pe tine în discuție ca fiind părinte bun sau rău.
[citește mai mult...]
Anxietate sau frică?
Ai văzut care sunt fricile care apar în mod normal la copii, în funcție de vârsta lor. Te poți întreba: cum pot să îmi dau seama când copilul meu se confruntă cu o frică anormală, disfuncțională, cu probleme din sfera anxietății? Când trebuie să cer ajutorul unui specialist?
[citește mai mult...]
Pot suferi copiii de tulburări anxioase?
Există situații în care, din păcate, copilul nu se confruntă doar cu o frică funcțională (adică normală și care nu îi invadează extrem de mult viața de zi cu zi). El poate avea simptome în sfera tulburărilor de anxietate. Tot din păcate, mulți copii nu primesc sprijin specializat. Motivele lipsei acestui sprijin pot fi necunoașterea și faptul că părinții nu acordă suficientă importanță manifestărilor, crezând că vor trece de la sine, odată cu vârsta.
[citește mai mult...]
Este multitasking-ul cheia către productivitate și eficiență?
Multe ore la școală.
Multe teme de făcut.
Multe activități opționale.
Cum de le mai rămâne timp și pentru ecrane?
[citește mai mult...]
Este tehnologia un lucru rău pentru copiii noștri?
Din păcate, tot mai des auzim de acest ADHD care îi afectează pe copiii din zilele noastre.
Mulți părinți se întreabă cum de “pe vremea lor” nu se auzea atât de des despre această tulburare. Mai mult, sunt tentați să considere că este vorba despre o exagerare a specialiștilor de azi.
[citește mai mult...]
Adulți
Oare sunt nebun?
Simțul comun utilizează acest termen atât pentru a caracteriza persoanele mai îndrăznețe, nonconformiste, cât și pentru a eticheta persoanele care accesează serviciile psihiatrice și/sau psihologice. Ești "nebun" dacă mergi la psiholog. Oamenii oferă tot sprijnul persoanelor care suferă de boli somatice, dar le consideră lipsite de voință, slabe, neputincioase pe cele care suferă de afectiuni psihice. De aici dificultatea celui în cauză de a solicita la timp sprijin. Specialiștii fac diferența între afecțiunile psihotice și cele nevrotice, în cazul celor din urmă persoana păstrîndu- și uzul rațiunii și reușind, în urma unui tratament adecvat, să-și recapete starea de bine și capacitatea de a funcționa adecvat social și profesional.
Cine mă poate ajuta: psihologul, psihoterapeutul sau psihiatrul?
Tot mai multe persoane apelează în zilele noastre la servicii menite să le aducă starea de bine emoțional, mai ales în orașele mari.
Dar la cine mergem?
Ce este și ce face mai exact psihologul?
Dar psihiatrul?
Păi și atunci ce este mai exact psihoterapeutul?
Și logopedul?
Nu ne este clar care este rolul fiecăruia.
[citește mai mult...]
Viața mai are sens?
Da, viața are sens, fie că suntem la început de drum și nu știm care este acel sens al nostru, capabil să ne umple inima și să ne dea vânt prielnic în pânze, fie că am pierdut acel sens în urma unor experiențe traumatizante. Viața are, însă, un sens diferit pentru fiecare dintre noi, în etape diferite ale evoluției noastre, în acord cu resursele și „talanții” pe care i-am primit. Psihoterapeutul va fi alături de tine și te va acompania să găsești răspunsul potrivit la întrebarea: „Care este sensul vieții pentru mine?”
Cine sunt EU?
"Cunoaște-te pe tine însuți" este un obiectiv urmărit încă din Antichitate. "Cine sunt Eu?" este o întrebare care ne urmărește din adolescență. An de an găsim noi răspunsuri privind în interiorul nostru, dar și oglindindu-ne în ceilalți. Psihoterapeutul îți va oferi noi instrumente pentru a te cunoaște.
Mai pot trăi fără EL/EA?
Atunci când o persoană semnificativă dispare definitiv din viața noastră avem nevoie de un timp pentru a metaboliza pierderea și pentru a face noi planuri de viitor. Această pierdere ne trimite la întrebări despre sensul vieții, despre viață și moarte. Sau poate ne scoate la lumina un anumit pattern care se repetă în relațiile noastre eșuate. Ne simțim vinovați, disperați, furioși, nedreptățiți sau neputincioși. A fi singur în acest demers este deseori dificil și de aceea avem nevoie de cineva care să ne ajute să călătorim mai departe, îmbogățiți datorită experienței pe care am avut-o și capabili de a merge pe un drum diferit.
De ce nu am deloc încredere în mine? Sunt chiar o nulitate?
Albert Ellis, unul dintre părinții psihoterapiei cognitive-comportamentale spunea că “singurul lucru cu valoare absolută pe care îl putem spune despre noi înșine este că suntem UNICI”. Suntem obișnuiți de mici să ne atribuim etichete cu valoare absolută: “buni”, “răi”, “deștepți”, “proști”, “frumoși”,” urâți” etc., când, de fapt, fiecare dintre noi este o persoană cu abilități foarte bune într-un anumit domeniu, cu abilități medii în alte domenii și total lipsită de abilități în diferite sfere ale vieții sociale, familiale sau profesionale. Vocea părinților, profesorilor și a altor persoane semnificative din copilărie devine vocea noastră interioară care ne împiedică să ne valorificăm optim potențialul. Psihoterapeutul te va ajuta să parcurgi drumul de la “a fi bun” sau “a fi rău” la acceptare necondiționată de sine, de la “trebuie să fiu perfect” la “sunt suficient de bun”.
Sunt un părinte bun? Oare fac ce trebuie?
Rolul de părinte nu este unul uşor. Pe lângă multe bucurii îţi aduce şi nelinişti, incertitudini, întrebări. Ai nevoie de răspunsuri care să te ajute să faci lucrurile mai bine pentru tine şi copilul tău. Bucurii, stres, nesiguranţă, învăţare continuă, adaptare sunt tot atâtea faţete ale aceluiaşi rol: acela de a fi părinte! Este unul din rolurile care ne aduc în permanenţă faţă în faţă cu noi înşine, prin răspunsurile, reuşitele sau neîmplinirile copiilor noştri! Ca orice meserie, meseria de părinte se învață. Studiile arată că nu există interacțiuni părinte-copil 100% funcționale. Așadar, ești un părinte bun atâta timp cât ești deschis să înveți, chiar și din greșelile tale și nu atunci când faci lucrurile perfect.
Cum să mă fac mai bine înțeles? Oare spun ce trebuie și cum trebuie?
Comunicarea eficientă este o abilitate pe care unele persoane și-au dezvoltat-o implicit, modelând-o de la figurile semnificative din copilărie (părinți, bunici, profesori etc.). Alte persoane descoperă faptul că nu comunică eficient în urma problemelor practice cu care se confruntă în familie, la serviciu sau cu prietenii: nu știu să spună NU atunci când se confruntă cu o cerere inconfortabilă, nu știu să ceară lucruri, nu știu să vorbească deschis și onest despre ceea ce îi deranjează, fără a-i jigni și acuza pe ceilalți. Specialiștii fac diferența între comunicarea agresivă, pasivă și asertivă, primele două fiind disfuncționale. Psihoterapeutul te va ajuta să descoperi drepturile asertive și modul în care poți comunica asertiv.
Ce este atașamentul la adult?
Vreti sa aflati un lucru ciudat dar cat se poate de adevarat? Veti intelege de ce dependenta de o persoana apropiata este de fapt un lucru cat se poate de bun.
[citește mai mult...]
Frica: genetică și/sau educație?
Întuneric? Animale și insecte (veninoase)? Înălțime? Apă? Știai că toate de mai sus declanșează în noi frica în mod automat? Aceasta deoarece avem predispoziții înnăscute să simțim teamă în raport cu ele.
[citește mai mult...]
Ce sunt atacul de panică și tulburarea de panică?
Știi ce este atacul de panică? Ai trăit o astfel de experiență până acum? Atacurile de panică sunt des întâlnite. Studiile arată că, în decursul unui an, 30 - 40% din populaţia generală va experienţia o astfel de stare.
[citește mai mult...]
Ce este de fapt tulburarea obsesiv-compulsivă?
Cu siguranță ai auzit de termenul ”obsesiv – compulsiv” sau poate chiar l-ai folosit pentru a explica niște acțiuni, comportamente pe care le-ai observat. Cuvântul ”obsesie”, cel puțin, poate fi des folosit în limbajul nostru obișnuit. Te-ai întrebat vreodată ce se ascunde în spatele acestor termeni? Hai să îți povestesc ce se ascunde în spatele acestei tulburări!
[citește mai mult...]
Ce sunt fobiile specifice?
Cu siguranță ai auzit de termenul de ”fobie” sau poate chiar l-ai folosit pentru a explica anumite frici pe care tu sau cei din jurul tău le au. Cuvântul “fobie” este deseori folosit fără ca el să aibă conotația pe care i-o dau specialiștii. Te-ai întrebat vreodată ce înseamnă, de fapt, tulburarea clinică numită “fobie”?
Hai să îți povestesc ce se ascunde în spatele acestei tulburări!
[citește mai mult...]
Griji normale sau anxietate generalizată?
Cu siguranță ai auzit de la părinți, bunici, cunoscuți că “paza bună trece primejdia rea” sau că “e bine să pui răul dinainte”.
Învățăm din familie, astfel, de multe ori, să fim vigilenți, să evaluam dinainte toate aspectele unei acțiuni – inclusiv ce poate merge prost sau poate fi dăunător/periculos.
[citește mai mult...]
Ce este și cum poți trata depresia?
Sunt deprimat/ă!
De câte ori nu ai auzit asta? Sau nu ai spus asta despre tine?
E unul dintre acele cuvinte pe care tindem să le folosim când simțim tristețe sau deznădejde, lipsă de perspectivă pentru viitor combinată cu pesimism sau pur simplu letargie…
[citește mai mult...]
Burnout-ul: cum să renaști din propria cenușă?
Munca.
O facem de nevoie. Unii, mai norocoși, o fac de plăcere.
Hai să facem un ”brainstorming”. Care este primul cuvânt care îți vine în minte când te gândești la MUNCĂ? Sau SERVICIU?
[citește mai mult...]
