Multe ore la școală.

Multe teme de făcut.

Multe activități opționale.

Cum de le mai rămâne timp și pentru ecrane?

 

Ei bine, telefoanele, ecranele sunt o ”permanentă” prezență. Cu alte cuvinte, sunt folosite PE PARCURSUL activităților mai sus menționate.

 

Chiar și noi, adulții, nu ne putem lipsi de zgomotul de fond pe care îl face televizorul, în timp ce mâncăm sau facem diverse sarcini domestice.

Sau nu ne putem abține să ne verificăm telefoanele la intervale tot mai scurte de timp, deși suntem la muncă și avem sarcini diverse de efectuat.

Și uite așa, fără să ne dăm seama,  devenim UN MODEL DE MULTITASKING PENTRU COPIII NOȘTRI.

 

Stați un pic. Multitasking?

Nu. Nu există multitasking

Dar, veți spune, asta fac eu zi de zi.

Trimit un e-mail, citesc un paragraf, răspund unui coleg/unei colege. Și toate în același timp!

Ei bine, pare că le facem în același timp dar, de fapt, facem aceste sarcini rapid, trecând de la una la alta.

Trecând doar câteva secunde prin istoria noastră ca specie, aflați că strămoșii noștri (din punct de vedere genetic) nu ne-au ”echipat” pentru vremurile de astăzi.

Da, trăim într-un mediu supraaglomerat.

Da, avem atât de multe lucruri care ne presează sau îmbie spre a le face.

Da, pare că suntem (sau chiar suntem) mereu ocupați. Iar asta ne face să ne simțim eficienți și importanți.

Și, totuși, nu avem capacitatea de a realiza simultan mai multe sarcini, ci doar de a trece rapid  de la o sarcină la alta.

Prin urmare, în situația în care copiii fac așa zisul ”multitasking”:

1. Învață mai greu și nu țin minte ceea ce învață. Hipocampul, zona din creier responsabilă cu învățarea și memorarea nu mai este folosit în situația în care creierul devine supraîncărcat ca urmare a mutării rapide de la o sarcină la alta.

2. Scade viteza de lucru

3. Crește numărul de greșeli

4. Apare sentimentul de neliniște și de plictiseală în lipsa ”multitaskingului”, factori care pot duce la anxietate și depresie

5. Le este mai greu să rămână concentrați asupra unei sarcini și crește gradul de distractibilitate a atenției.

La adulți realizarea mai multor sarcini ”în același timp” (adică rapid una după alta) reduce ritmul de lucru cu 25%, fenomen cunoscut cu numele de „timp de mutare”.

Întreruperile sunt costisitoare ca și timp pentru că este necesar un timp pentru a reintra în sarcina pe care o realizai înainte. De asemenea, crește numărul de greșeli care urmare a întreruperilor. Generează stres datorită sentimentului de a fi presați de timp și datorită iritării și oboselii datorate consumului de energie implicat.

Pe de altă parte, schimbarea ritmului prin realizarea sarcinilor rând pe rând (nu rapid) una după alta crește eficiența cu care sunt realizate.

Acest ritm scade gradul de oboseală (mutarea atenției de la o sarcină la alta este costisitoare din punct de vedere energetic pentru creier).

Nu în ultimul rând, eficiența în muncă este asociată cu acea stare de flow care apare ca urmare a concentrării atenției asupra sarcinii pe care o realizăm.

Cristina Angela Tohănean

Psiholog, psihoterapeut