Nume: E.
Vârstă: 4 ani
Mediu de provenienţă: urban          
Nivel de studii: copilul frecventează grădiniţa la grupa mijlocie
Statut marital: mama este căsătorită cu tatăl fetiţei, E. fiind unicul lor copil

Scurta prezentare a evenimentelor semnificative din anamneza pacientului
Mama s-a prezentat la terapie cu următoarea problemă: De o perioadă lungă de timp, aproximativ un an E. a început să se masturbeze, folosindu-se în acest scop de jucării sau aşezându-se pe burtică şi frecându-se de pat. E. face acest lucru uneori şi în maşină folosind centura scaunului. Părinţii au atras atenţia asupra acestui comportament spunându-i lui E. că e un lucru ruşinos, au aplicat şi pedepse, drept care E. a început să se ascundă când face acest lucru. Părinţii au ob servat că se masturbează când merge la culcare la prânz sau seara, existând rareori excepţii. Copilul nu doarme la grădiniţă la prânz. Mama nu poate face o legătură între un anumit eveniment şi debutul comportamentului problematic. Poate însă corela starea de frustrare a copilului (când nu primeşte ceea ce doreşte, când mama este plecată în delegaţie) cu o intensificare a acestui comportament. Din interviul cu mama am înţeles că fetiţa nu prezintă probleme somatice (mama a dus fetiţa la medic pentru analize) şi nici nu poartă lenjerie intimă care ar putea să creeze iritaţii.

Conceptualizarea cazului

1.Factori etiologici
– vârsta copilului este o vârstă tipică pentru explorare şi curiozitate legate de organele genitale
– părinţii nu au discutat cu fetiţa despre părţile corpului, despre diferenţele dintre sexe, despre regulile cu privire la atingerea şi expunerea părţilor intime, dimpotrivă au blamat acţiunile de autocunoaştere ale fetiţei

2. Ipoteza de lucru
Fetiţa nu dispune de strategii adecvate de reglare emoţională, iar plăcerea obţinută prin masturbare a căpătat rol de coping la situaţiile frustrante
Plăcerea obţinută prin masturbare are rol de întărire pentru comportamentul problematic.
Mediul în care se manifestă comportamentul problematic are rol de activare a acestui comportament

3. Obiectivele terapiei
1. dobândirea unor strategii de reglare emoţională şi dezvoltarea toleranţei la frustrare
2. eliminarea comportamentului problematic
3. satisfacerea curiozităţii fireşti a copilului şi încurajarea comunicării între părinte şi copil