Întrebări frecvente adulți

Află despre atacul de panică si tulburarea de panică

Informează-te despre ATACUL DE PANICĂ ŞI TULBURAREA DE PANICĂ

Știi ce este atacul de panică? Ai trăit o astfel de experiență până acum?

Atacurile de panică sunt des întâlnite. Studiile arată că, în decursul unui an, 30 – 40% din populaţia generală va experienţia o astfel de stare.

În oricare dintre situații te-ai afla, vrei să știi cu ce te confrunți sau cu ce te-ai putea confrunta.  Orice stare de ordin psihologic care îți produce un dezechilibru este greu de gestionat.

Îți este mult mai ușor să știi ce presupune.

Și încă ceva. Este posibil să fi trăit un atac de panică și să nu fi realizat acest lucru. Citește în acest articol despre semnele atacului de panică și cum se poate transforma acesta în tulburare de panică.

Care sunt semnele unui atac de panică?

 În timpul unui atac de panică poți trăi simptome precum:

  • palpitaţii,
  • bătăi puternice şi/sau accelerate ale inimii, 
  • transpiraţii,
  • valuri de căldură sau de frig,
  • amorţeală,
  • furnicături în corp,
  • tremurături sau frisoane,
  • senzaţie de sufocare sau de nod în gât,
  • respiraţie îngreunată sau senzaţia de tăiere a respiraţiei,
  • presiune, disconfort sau durere în piept,
  • greaţă,
  • diaree sau alte probleme cu stomacul,
  • senzaţie de ameţeală, de rău, de pierdere a echilibrului sau de leşin,
  • senzaţie de irealitate, de a fi în afara corpului sau senzaţia că ceea ce se petrece este ciudat, neobişnuit,
  • teama de a muri, teama de a-ți pierde controlul sau de a înnebuni.

Atacul de panică poate atrage după sine și un anume tip de tulburare

Am o veste bună dar și una îngrijorătoare.

Vestea bună este că majoritatea persoanelor care au trăit un atac de panică nu vor îl vor interpreta ca fiind un pericol catastrofal şi prin urmare nu vor dezvolta o tulburare de panică.

Ce îngrijorează este că apariţia repetată a unor atacuri de panică și grija excesivă legată de posibilitatea apariţiei unui nou atac de panică duc la apariția TULBURĂRII DE PANICĂ.

Chiar și în cazul tulburării de panică, veștile sunt îmbucurătoare

Studiile ne încurajează în ceea ce privește recuperarea în cazul tulburării de panică. Ele indică o eficiență de 75‑90% a intervenţiilor cognitiv‑comportamentale.

Mai mult, evaluarea după 2 ani de la închierea intervenţiei arată în cele mai multe cazuri menţinerea îmbunătăţirii stării şi a funcţionării pacientului.

Care sunt principalele probleme care apar în tulburarea de panică şi în ce fel te-ar putea ajuta un psihoterapeut dacă te confrunți cu această tulburare?

  1. Stare de hiperactivare neurofizilologică, de tensiune permanentă şi de agitaţie.

Persoanele care suferă de tulburare de panică trăiesc o stare de tensiune permanentă şi de agitaţie.

Aceste stări pun stăpânire pe viața de zi cu zi.

Tensiunea permanentă generează epuizare și oboseală ceea ce le împiedică să desfășoare facil chiar și activități obișnuite.

Intervenţia specifică recomandată: tehnici de relaxare, tehnici de respiraţie

  1. Atenţia se centrează doar pe aspecte negative, pe care apoi le amplifică. Atenţia se desprinde greu de pe aspectele negative.

Iată un exemplu:

Noi toți putem simți o acelerare a bătăilor inimii. Pentru toți e neplăcut să ne bată prea tare inima, dar trecem peste. O persoană cu tulburare de panică va rămâne fixată multă vreme pe a evalua cum bate inima, dezvoltând tot felul de gânduri negative.

Intervenţia specifică recomandată: tehnici de antrenament al atenţiei în vederea centrării pe aspectele pozitive sau neutre din mediul înconjurător

  1. Interpretări catastrofice

Gândurile asociate tulburării de panică sunt copleșitoare: Oare am un atac de inimă? Oare fac un atac cerebral? Dacă leşin? Dacă vor crede că e ceva în neregulă cu mine? Dacă mă vor crede nebun?

Acestea ajung să pună stăpânire pe viața unei persoane care suferă de această tulburare, afectând toate palierele vieții.

Intervenţia specifică recomandată: tehnici de restructurare a gândurilor disfuncţionale conştiente şi a convingerilor disfuncţionale inconştiente.

  1. Evitarea şi căutarea excesivă a siguranţei.

Ce se întâmplă când trăim ceva tulburător? Încercăm să evităm situațiile respective.

La fel se întâmplă tulburările de panică. Persoana evită situațiile în care a avut atac de panică și caută excesiv siguranța.

Ei bine, ce anume nu ajută în situația de mai sus?

Află că această căutare excesivă a siguranței și evitarea NU REZOLVĂ TULBURAREA DE PANICĂ. Ba din contra, duce mai departe în limitări și adoptarea unor strategii de comportament disfuncționale.

Intervenţia specifică recomandată: expunere în plan real sau imaginar.

Ce trebuie să faci în cadrul terapiei cognitiv-comportamentale pentru tulburarea de panică?

  • Să se implici activ,
  • Să completezi fișe de monitorizare,
  • Să realizezi între şedinţe diverse teme şi exerciţii pentru a creşte eficienţa terapiei.

Tulburarea de panică nu este o povară pe care trebuie să o duci cu tine mereu. Soluția terapeutică îți poate schimba viața, la propriu, în bine.

Cristina Angela Tohănean

Psiholog clinician, Psihoterapeut cognitiv – comportamental

Te așteptăm cu drag!

Pentru mai multe informații, va trebui să ne contactezi.

Contact

Tel: 0723552250

Copyright © 2022. All rights reserved cristinatohanean.ro. Designed by Cristina Neagoe