Loading...

ATACUL DE PANICĂ ŞI TULBURAREA DE PANICĂ

Care sunt semnele unui atac de panică?

 În timpul unui atac de panică persoana trăieşte simptome precum: palpitaţii, bătăi puternice şi/sau accelerate ale inimii,  transpiraţii, valuri de căldură sau de frig, amorţeală, furnicături în corp, tremurături sau frisoane, senzaţie de sufocare sau de nod în gât, respiraţie îngreunată sau senzaţia de tăiere a respiraţiei, presiune, disconfort sau durere în piept, greaţă, diaree sau alte probleme cu stomacul, senzaţie de ameţeală, de rău, de pierdere a echilibrului sau de leşin, senzaţie de irealitate, de a fi în afara corpului sau senzaţia că ceea ce se petrece  este ciudat, neobişnuit, teama de a muri, teama de a-şi pierde controlul sau de a înnebuni.

Cum se transformă un atac de panică în tulburarea de panică?

Studiile arată că, în decursul unui an, 30 - 40% din populaţia generală va experienţia un atac de panică. Majoritatea acestor persoane nu vor interpreta atacul lor de panică ca fiind un pericol catastrofal şi prin urmare nu vor dezvolta o tulburare de panică. Tulburarea de panică se referă la apariţia repetată a unor atacuri de panică şi la îngrijorări legate de posibilitatea apariţiei unui nou atac de panică.

Care este eficienţa tratamentelor pentru tulburarea de panică?
Studiile  privind eficienţa intervenţiilor cognitive‑comportamentale în cazul atacului de panică indică o eficienţă de de 75‑90%. Evaluarea după 2 ani de la închierea intervenţiei arată în cele mai multe cazuri menţinerea îmbunătăţirii stării şi a funcţionării pacientului.
Aproximativ 80% dintre pacienţii cărora li s‑a prescris medicaţie (de exemplu, imipramină sau alprazolam), prezintă îmbunătăţiri în funcţionare, întreruperea tratamentului medicamentos ducând, însă, în multe cazuri, la reinstalarea simptomelor specifice, atacului de panică.

Care sunt principalele probleme care apar în tulburarea de panică şi în ce fel v-ar putea ajuta un psihoterapeut?

1, Stare de hiperactivare neurofizilologică, de tensiune permanentă şi de agitaţie

Intervenţie: tehnici de relaxare, tehnici de respiraţie

2, Atenţia se centrează doar pe aspecte negative, pe care apoi le amplifică. Atenţia se desprinde greu de pe aspectele negative.

Intervenţie: tehnici de antrenament al atenţiei pentru a se centra şi pe aspectele pozitive sau neutre din mediul înconjurător

3, Interpretări catastrofice: Oare am un atac de inimă? Oare fac un atac cerebral? Dacă leşin? Dacă vor crede că e ceva în neregulă cu mine ? Dacă mă vor crede nebun?

Intervenţie: tehnici de restructurare a gândurilor disfuncţionale conştiente şi a convingerilor disfuncţionale inconştiente.

4, Evitarea şi căutarea excesivă a siguranţei.

Intervenţie: expunere în plan real sau imaginar

Ce trebuie să facă pacientul în cadrul terapiei cognitiv-comportamentale pentru tulburarea de panică?

Pacientul trebuie să se implice activ, să completeze fise de monitorizare, să realizeze între şedinţe diverse teme şi exerciţii pentru a creşte eficienţa terapiei.

Cristina Angela Tohănean
Psihoterapeut cognitiv – comportamental
Expert Paxonline (platforma de tratament al anxietăţii), www.paxonline.ro

Te așteptăm cu drag

Pentru mai multe informații, va trebui să ne contactezi.
embed google map
Google maps generator

Despre noi


Suntem o ehipă de psihologi tineri, dar cu experiență, entuziasmați și empatici, gata să folosim toate aceste resurse în sprijinul tău

Te poți programa chiar de aici sau poți doar să ceri mai multe informații.

Trimite un mesaj

Adresa

  • Bld. Iuliu Maniu 156A, parter, Sector 6, Bucuresti cod 061117
  • str. Cupolei nr. 5, bl. 2B, sc. 1 ap. 2, parter, lângă Cora Lujerului
  • 0728850906
Confidențialitate     Parteneri